joi, 28 aprilie 2016

DACISMUL IN OPERA LUI EMINESCU

      
    Intr-o zi Eminescu îi spune prietenului său, cosmopolitul Vasile Pogor : „Citește istoria neamului românesc pentru a a avea o mai justă privire asupra destinului său”. Această cerință-reproș venea din adâncul celui care s-a contopit cu neamul  încă din copilărie . Prin larga și profunda lectură a documentelor istorice Eminescu ajunsese deja la esența spirituală a dacienilor, adunată în sacerdotul și legislatorul său,atunci unic în lume - Zamolxe. Numele său apare prima dată în poemul-durere “Strigoii”, acea poveste lungă a regelui avar Arald, îndrăgostit de o prințesă dacă, aflată pe patul morții, unde, în suferința lui, îl descoperă pe acest semizeu sub for-ma „Zamolxe - sămânță de lumină“ . In poezia-rugă, numită chiar “Rugăciunea unui dac”,Eminescu se contopește cu strămoșul său,adresându-se Atoatefăcăto-rului, recunoscându-l ca fiind „moartea morții și învierea vieții”. Aici se vede cre-dința autorului dac asupra cosmogoniei și mai ales a înțelegerii ortodoxe a genezei și a tuturor celor zece porunci, prin care dacul, ajuns învins de puterea romană, ce-rând ca „nimeni de dânsul și n-aibe milă”,dar “să-l binecuvânteze pe cel ce îl imp-ilă“. Uitat, nefiresc de repede, ca nume din istorie,dacianul  zice în poemul-rugăci-une: ”Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,/ Până ce-oiu simți că ochiu-mi de lacrimi este sec”, părând că și-a pierdut sensul, dar nu și ființa. „Astfel, numai, Pă-rinte, eu pot să-ți mulțumesc,/ Că tu mi-ai dat în lume puterea să trăiesc”.  Nu se cunosc documentele din istoriografia lumii europene, prin care să aflăm  cum s-au numit strămoșii noștri după plecarea romanilor în acei o mie de ani de istorie necu-noscută, știm numai că peste anul 1300 , în notările cronicarilor, numele de dac nu mai apare. Mai mult decât atât, un cronicar moldav, cu date primite de la  studiile lui puține de la Lemberg, s-a apucat să scrie că „de la Râm ne tragem”,de unde a plecat eroarea de a ne numi romani, cu introducerea â-ului slav în chiar inima cuvântului. Aceasta nu ne-a împiedecat cu nimic să rămânem noi înșine ca neam  pe același pământ  al celor mai vechi locuitori ai lui. Ființa spirituală, înăuntrul dacianului a rămas viu și este pururi în urmații urmașilor noștri. Tăria lui Decebal, înțelepciunea lui Zamolxe, marea putere fizică și statală a uriașului Burebista, ne-au dat dârzenia să trecem neatinși înlăuntru prin marele foc al experimentului marxist prin care s-a încercat desfințarea noastră ca neam, prin care rușii sovietizați au crezut că a venit vremea să ne îngenunche, după atâtea încercări istorice nereușite. Experiența rezistenței de 165 de ani sub sandaua romană ne-a ajutat să nu cădem sub cizma de iuft ruso-sovietică și prin ceea ce ne-a insuflat înăuntru Eminescu.  In poemul  « Memento mori » vedem lupta inegală dar deosebit de rezistentă în fața cohortelor romane. Peste cinci ani i-a trebuit celui mai mare strateg militar al momentului, împăratul Traian, să poată spune  ușurat : « L-am învins pe cel care părea de neînvins ». Ne întrebăm de ce oare dacii liberi, rămași stăpâni pe 86 la sută din teritoriu neocupat de cohortele romane nu și-au păstrat numele. și tocmai din spațiul rămas mereu liber, să apară aserțiunea cronicarului Grigore Ureche, care excact  « după ureche » să se apuce să ne dea numele tocmai al ocupanților vrăș-mași. Dar tot de aici vine Eminescu, cel care socotește că dacii sunt strămoșii lui inconfundabili,pentru care dacismul a fost o temă  predilectă a multor opere ale sale, ceea ce la nici un alt poet nu s-a arătat . Poemele  « Sarmis » ,  « Povestea Dochiei și ursitoarele » , « Mitologicale » ,  « Mușatin și codrul » ,  « Gemenii » ,  « Mureșan » ,   « Odin și poetul » ,  dar mai ales marele poem filozofic  « Memento mori », cu subtitlul său  « Panorama deșertăciunilor », arată preocuparea specială față de istoria noastră sfântă. Tăria strămoșilor și modul lor de a fi și de a lupta o relevă în capodopera națională  « Scrisoarea III-a », unde demnitatea și spiritul de luptă pentru apărarea «sărăciei, a nevoilor și neamul» este ridicat la rang de absolut.
   Acum, la trecerea celor 162 de ani de la nașterea sa, se cuvine să revedem esența acestui poem-scrisoare prin care dialogul dintre un sultan emfatic și « moșnegul »   domn al Țării Românești este magistral, în desfășurarea lui literară. Descrierea luptei este mai cinemaografică decât imaginația celui mai meșter scenarist. Vedem aici priceperea dacienilor în organizarea luptei și vâltoarea în care țăranii deveniți oșteni, se reped asupra dușmanului, obligându-ne mereu să ne apărăm prin singura formă victorioasă care este atacul. « Ce mai freamat, ce mai zbucium », Începe poetul. « Codrii clocotind de zgomot și de arme și de bucium ./ Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,/ Mii de coifuri lucitoare ies din umbra –ntunecoasă./ Călăreții umplu câmpul și roiesc după un semn/ Și în caii lor sălbateci bat cu șeile de lemn./ Pe copite iau în fugă fața negrului pământ,/ Lănci scânteie lungi în soare,arcuri se întind în vânt…/ Risipite se împrăștie a dușmanului șiraguri/ Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, /Ca potop ce prăpădește, ca o mare tulburată./Peste-n ceas păgânătatea e ca pleava vânturată./ Acea grindină-oțelită în spre Dunăre o mînă,/Iar în urma lor se-ntrinde falnic armia română.” Vedem aici,în altă vreme, cum dacii au rămas aceiași care așa i-au primit și pe romani. Prin această sctriere Eminescu a avut o descătușare artistică, după care, întorcîndu-se la prezentul său, a avut o concluzie amară : «  De-așa vremi se-nvredniciră (doar) cronicarii și rapsozii ,/Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și Irozii” .Premoniția marelui creator, privind zilele noastre, ne surprinde cutre-murător : « Au prezentul nu ni-i mare ? N-o să-mi dea ce o să cer ?/ N-o să aflu într-ai noștri vreun falnic juvaer ?? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelei ? (Golden Blitz) N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți/ In apauzele grele a canaliei de uliți ?/ Paglicari în ale țării care joacă ca pe funii,/Măști cu toate de renume în comedia minciunii ?/ Au de patrie, virtute nu vorbește (democrat) liberalul,/ De ai crede că viața e curată ca cristalul ?/ Nici nu crezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele,/ Ce își râde de-aste vorbe, îngânându-le pe ele./ Vezi colo pe urâciune, fără suflet, fără cuget,/ Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget ;/ Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri,/ La tovarășii săi spune veninoasele nimicuri./Tot pe buzea-avânt virtute, iar în ei monedă calpă,/ Quintesență de mizerii de la creștet până-n talpă./ Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască,/ Iși aruncă pocitura bulbucații ochi de broască…/ Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman,/ Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian./ Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi,/ Să ajungă-a fi stăpână și pe țară și pe noi ?.../ Incât fomfii și flearii, găgăuții și gușații,/Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații ? »...                             
 Da, mărite domn Mihai...Ăștia sunt urmașii Romei...Și nu noi, sub greul trai...
      Țiganii au fost denumiți oficial rromi, (și pretind că doar ei vin de la Roma), maghiarii susțin că sunt secui, (cu țara lor, în chiar inima țării noastre), care au miniștri la București. Câțiva din foștii mai ieri miniștri, dintre „canaliile de uliți”, au deja vile pe Coasta de Azur. „Acolo v-ați pus averea, tinerețile la stos.../ Ce a scos din voi apusul, când nimic nu e de scos?” Urmăresc și acum, exact ca atunci...”Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă,/ Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă./Azi când fraza lustruită nu ne mai poate înșela,/Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu e așa?!...Virtutea - o nerozie. Geniul? o nefericire... Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici./ Din trecutul de mărire v-ar privi cel ult ironici”.
     Invocarea lui Țepeș, pentru ordine și decență, nu se mai poate deoarece au făcut din el un vampir, care a speriat apusul cinematografic, iar ultimul monarh, ținut de Dumnezeu s-atingă 90 de ani, este admis într-un țarc, în poziția „oficială” de „om al lui Stalin”,cel care „a vândut țara rușilor” , tocmai celor care l-au alungat de pe tron. Măria Sa a rămas ca si Neamul - demn și neclintit în tăria dacienilor. Așa cum am rămas cu toți în jurul simbolului existenței noastre milenare, poetul național Mihai Eminescu, nelipsit din nici o casă a dacienilor de pretutindeni.
                  prof. Traian Bădulescu - Șuțeanu

miercuri, 27 aprilie 2016

APELUL GpR către naţionaliştii români



 GRUPUL PENTRU ROMÂNIA cheamă pe toţi naţionaliştii români să treacă peste lucrurile care îi despart şi să se unească pentru salvarea ţării.

Reamintim tuturor partidelor politice şi organizaţiilor civice cu convingeri patriotice că în perioada interbelică numeroase partide şi mişcări se declarau naţionaliste şi se băteau între ele (cu mijloace care ajungeau foarte departe) pentru a cuceri electoratul în numele "adevăratului naţionalism". Unii punând accentul pe protecţionismul economic, alţii pe identitatea etnică, alţii pe tradiţia ţărănească, alţii pe creaţie culturală specifică, alţii pe nevoia de modernizare. Toţi declarîndu-i pe ceilalţi în greşeală şi acuzîndu-i de rea credinţă. Dar făcînd periodice alianţe cu forţe politice care acţionau împotriva intereselor naţionale. 
Duşmănia reciprocă, de care nu au putut trece, pentru a realiza cooperarea întru apărarea de amininţări externe şi interne, de care ţara a avut atîta nevoie, aruncă o lumină crudă asupra mobilurilor demagogice ale pretinşilor "patrioţi", covîrşiţi de obtuzităţi, vanităţi şi ambiţii . Nu era aşa greu să înţelegi că viaţa colectivă are multe dimensiuni şi deci că pluralitatea abordărilor este legitimă, că nu trebuia să ajungă la dezbinare şi distrugere reciprocă. Dar a contat mai mult interesul persoanelor şi a găştilor decît salvarea naţiunii.

E la  fel şi azi. Naţionaliştii democraţi diferă de cei liberali, de cei socialişti, de cei ecologişti, de cei monarhişti etc.. Pentru a salva România acum este însă strict necesar ca adepţii acestor forme de naţionalism să se asocieze întru apărarea ţării, dincolo de ce îi desparte.
Putem constata ca există deja un numitor comun: constiiinţa faptului că ţara noastră este într-un dezastru şi că acest dezastru a fost şi este cauzat de grupurile de interese antiromâneşti care s-au instalat la conducerea statului român. Numai o mare mişcare naţională poate scăpa ţara de aceste grupuri.

GRUPUL PENTRU ROMÂNIA invită toate forţele naţionaliste să facă efortul de a vedea ce le uneşte, să respecte dreptul celorlalţi să aibă vederi diferite asupra unor aspecte sau altele, să găsească obiectivele comune şi să-şi unească resursele în vederea realizării acestor obiective.
Să depăşim reticenţele pe care le avem unii faţă de alţii.
Să dialogăm, să lucrăm împreună spre binele ţării, să nu ne mai împiedicăm de ce ne desparte, să dăm la o parte subiectele care ne despart şi să ne concentrăm asupra celor comune.

GRUPUL PENTRU ROMANIA urează tuturor iubitorilor de neam şi ţară ca Sărbătorile de Paşti să îi găsescă sănătoşi şi cu pace în suflet, încrezători în destinul luminos al poporului român!

GpR
27.04.2016

miercuri, 20 aprilie 2016

DECLARAŢIE privind atacurile suburbane la adresa naţionalismului românesc




Luând act de campania mediatică furibunda declansata in ultimele zile impotriva entitatilor civice de orientare nationalista si indeosebi impotriva noastra, Grupul pentru Romania (GpR) doreste sa aduca la cunostinta publicului larg din tara si din străinătate urmatoarele:
1.  Suntem o entitate asociativa civica avand ca obiectiv urmarirea evolutiilor politice si sociale din Romania si din Lume cu scopul identificarii unor solutii practice de natura sa contribuie la propasirea tarii noastre si edificarea unei Lumi mai bune, in care Omul sa-si poata pune in valoare intregul potential creator si sa se bucure pe deplin de toate drepturile international consfintite, precum si de roadele stradaniilor sale, o Lume in care Noul sa incununeze constructiv realizarile la zi si valorile traditionale.
2.  Suntem impotriva impartirii Lumii in sfere de influenta ale Marilor puteri si impotriva oricarei forme de neo-colonialism, care sa ingradeasca suveranitatea Natiunilor si dreptul acestora de a se dezvolta fara constrangeri de orice natura din afara.
3. Suntem pentru o larga colaborare intre State, in toate domeniile, atat in plan bilateral, cat si in cadrul unor organizatii si organisme internationale, pe baza principiilor coexistentei pasnice, neamestecului in treburile interne, respectului si avantajului reciproc, intrajutorarii.
4. Sustinem cu fermitate dreptul popoarelor de a-si hotari ele insele soarta, in baza principiului democratic al majoritatii a carui piatra de temelie trebuie sa fie referendumul.
5. Promovam ideea unei economii democratice, in care capitalul sa se afle in posesia majoritatii populatiei, nu in mainile unei minoritati oligarhice careia sa-i confere intreaga putere decizionala.  
6. Apreciem ca Statul trebuie sa fie entitatea prin care poporul sa-si administreze avutia creata de el insusi sau mostenita de la Dumnezeu, iar nu un instrument prin actiunea caruia cei bogati sa devina si mai bogati iar patura celor saraci sa se extinda chiar si dincolo de cotele alarmante din ziua de azi.
7. Vrem ca poporul nostru, poporul roman, sa-si poata valorifica pe deplin bogatiile naturale si potentialul creator, sa-si cultive nestingherit traditiile si sa participle activ la schimbul mondial de valori, astfel incat sa-si recapete locul si rolul cu care s-a facut cunoscut Lumii de-a lungul istoriei.
8. Recunoastem descendenta romanilor din marele neam traco-geto-dac, ne mândrim cu înaintaşii noştri, care, cu sacrificii imense, au reuşit sa asigure dainuirea neamului nostru, luptâd împotriva  agresiunilor multor imperii, regate sau hoarde.
9. Militam pentru o Romanie suverana, care sa se afirme plenar in cadrul Uniunii Europene si Organizatiei Natiunilor Unite si sa contribuie efectiv la cladirea unei Europe si a unei Lumi noi, in deplina armonie cu legile naturii umane, in care pacea si cooperarea sa fie jaloanele fundamentale.
10. Dezavuam fara rezerve politicile unor parteneri europeni in problema valului de migratii din Orientrul Mijlociu si Africa, considerand ca rezolvarea problemei consta in eliminarea cauzei ce a generat-o, nu in transferul datelor ei pe continetul European – si asa macinat de problemele sale; solutia este pacea si progresul economic in focarele de migratie, nu in transferul de populatie din acele zone agitate aici.
11. Milităm pentru Reîntregirea Patriei, în graniţele ei existente la data declanşării celui de al doilea Război Mondial.
12. Considerăm că cea mai mare ameninţare la adresa democraţiei, păcii, libertăţii, demnităţii şi bunăstării popoarelor este reprezentată, în prezent, de către oligarhia financiară transnaţională. Goana acesteia după îmbogăţire se află la originea tuturor crizelor cu care se confruntă popoarele lumii. Din cauza ei sunt distruse resursele naturale ale planetei, este distrus mediul înconjurător, sunt supraîndatorate statele lumii, sunt declanşate războie, care distrug popoare şi civilizaţii.

Pentru toate acestea, suntem etichetati ca extremisti, xenofobi, fascisti, legionari, antisemiti, antieuropeni, antiamericani, antioccidentali, rusofili, putinişt, comunişti, ceauşiştii etc.
Pentru că vrem ca românii să trăiască în pace şi bunăstare în ţara lor, România, care să fie a lor şi nu a oligarhilor transnaţionali, veniţi peste noi, fie de la est, fie de la vest.
Pentru că nu vrem să ne  lăsăm traşi pe sfoară de cei care ne sperie cu “ameninţarea Rusiei”, ca să ne poată jefui oligarhii de toate culorile: şi „ruşi”, dar şi “americani”, şi “austrieci”, şi “olandezi” etc.
Pentru că vrem să spunem adevărul.

20.04.2016

marți, 19 aprilie 2016

Eu nu sunt "fratior" cu Marian Munteanu

Aveti, mai jos, punctul de vedere al dlui. Marian Ilie, participant din partea GpR la conferinta de la Sinaia:

<<Eu nu sunt "fratior" cu Marian Munteanu; nu el a infiintat Grupul pentru Romania!

Batalia electorala a intrat in linie dreapta, s-au scos din teci sabiile si a inceput sarabanda decapitarilor. Toti cei ce stau in fata candidatilor "alesi" dinainte - nu stim de cine, sau ne facem ca nu stim - trebuie dati la o parte fara crutare. Democratia? O gogoasa din care a ramas doar mirosul, de imbiat prostimea. Cata vreme cainele de paza al democratiei a fost adormit cu o portie considerabila de hrana elixirizata, gogoasa democratiei a putut fi sterpelita de Marele Papusar si nu i-a mai ramas "pe teren" decat mirosul.

Da, cainele democratiei, parca turmentat, latra agonic si numai un public in dormitare mai poate da doi bani pe latraturile lui. Mass-media - da, despre ea este vorba - latra, asa cum putem vedea chiar in zilele astea, in care a luat drept cal de bataie Conferinta Internationala cu tema "Europa noastra - Europa natiunilor" desfasurata sambata, la Sinaia, la initiativa europarlmanetarului roman Laurentiu Rebegea, in numele Miscarii pentru o Europa a Natiunilor si a Libertatilor. Ati auzit cumva in mass-media pronuntat numele acestei organizatii? Nu, pentru ca jurnalistii nostri nu vor sa comunice publicului existenta unui astfel de curent european. Ce vor ei sa stie publicul romanesc este doar ca s-au gasit, acolo, niste romani "extremisti", "radicali", "fascisti", "sonati" traco-geto-daci etc. care isi propun sa dea foc Europei... Biata de ea, este deja in flacari, in chiar miezul ei, dar cum sa observe asta ochii lor inchisi!
Precizez de la bun inceput ca Marian Munteanu este doar unul din fondatorii Grupului pentru Romania - din care s-a retras inca dinainte de a fi desemnat candidat al PNL la Primaria Municipiului Bucuresti - si ca nu mai avem comunicare cu domnia sa, fiind evident ca plecarea din GpR a insemnat pentru Marian Munteanu optiunea pentru o alta cale.
> Problema este de ce mass-media se foloseste de persoana lui ca sa atace Grupul pentru Romania si de ce atacurile sunt mereu sub centura? Cum poate un jurnalist onest sa dea un titlu precum "Extremistii vor desfiintarea UE" cand vorbesc despre o conferinta cu titlul "Europa noastra - o Europa a natiunilor" si, mai ales, cum poate numi "extremist" un cetatean sau o entitate asociativa care militeaza pentru dreptul suveran al natiunilor de a-si hotari ele insele soarta - cand Constitutiile tarilor si Dreptul International au ca piatra de temelie tocmai acest drept?

Da, cunoastem raspunsul: democratia a capatat in anii din urma atat pe plan intern cat si pe plan international un alt sens, totalmente contrar: Nu popoarele ci altcineva trebuie sa le hotarasca soarta - acel "Altcineva" fiind un "cineva" din umbra, o entitate formata din persoane despre care se stie doar ca nu sunt alese democratic si ca s-au instalat pe furis in organismele de conducere ale statelor si diferitelor entitati asociative internationale precum UE, ONU, OMS etc. Un fel de partid comunist mondial aemanator celui ale carui "beneficii" noi le-am trait timp de jumatate de secol si le-am botezat simplu "Dictatura". Nu cumva tocmai aici trebuie aplicata eticheta de "extremism"? Pentru cine e interesat sa stie ce se intampla cu noi si cu lumea este evidenta o deplasare a axei politicii de la centru spre drepta, atat in Romania cat si pe plan International. Prin urmare Centrul s-a deplasat catre una din extreme si acuza de extremism tocmai acea "tabara" ramasa pe centru. Stiti, ca "hotul care striga hotii" din vatra de tezaur a intelepciunii noastre populare. Acolo, in limita de dreapta a esichierului se gaseste politica extremista, nu la patriotii care au curajul sa iasa intru salvgardarea interesului national.

Noi, GpR, ne situam pe centru, iar programul nostru tocmai asta dovedeste; dorim o Romanie a tuturor romanilor, cu o clasa de mijloc in care sa fie cuprinsa marea majoritate a cetatenilor, cu o distributie justa a avutiei mostenite de la Dumnezeu, prin stramosi, si a celei create prin munca celor de azi - nici jefuire capitalista de tip neoliberal, nici pomana socialista de tip comunist!
Am participat la conferinta de la Sinaia si ma simt onorat de asta, bucuros totodata sa vad ca entitatea careia m-am asociat - GpR - nu este singura in Europa astra traznita atat de crunt de fulgerul globalizarii. Nu, la Sinaia nu s-a cerut desfiintarea UE, ci salvarea ei de la disparitie prin asezarea relatiilor asociative pe principii democratice, constructive, astfel incat asocierea sa fie utila popoarelor asociate si nu intereselor transnationale. Da, suntem radicali in scopul nostru, in sensul ca nu precupetim niciun efort in sensul atingerii acestui scop. Sunt prea solide argumentele noastre si mult prea putin convingatoare argumentele celor ce ne vor eliminati de pe scena politica. Pacat ca mass-media evita cu indaratnicie sa prezinte si punctul nostru de vedere, rusine pentru lipsa de profesionalism cu care trateaza un eveniment precum conferinta de la Sinaia.

Au fost prezenti la conferinta cativa europarlamentari si politicieni de orientare nationalista din tari precum Franta, Olanda, Austria, Italia, Polonia, Cehia, tari unde curentul nationalist nu numai ca nu este tratat mediatic cu otrava precum cel din Romania, dar este si reprezentat in parlamente sau chiar participa la guvernare. La noi, ca Nicaieri, falsii patrioti si democrati din mass-media prefera sa loveasca in propriii nationalisti si evita sa abordeze, de exemplu, antiromanismul conationalilor nostri unguri, sau atatea si atatea dureri actuale ale neamului.
Vai, si cu ce proletara manie suntem etichetati! Ca avem sau nu dreptate in ceea ce spunem, nu asta ii intereseaza pe jurnalistii nostri, hartia pe care scriu ei trebuie sa scartaie placut urechilor celor ce ne guverneaza - chiar daca astia sunt dovediti ca increngatura de mafioti; cuvinte precum "fascist", "legionar", "extremist", din cate stiu eu, au in DEX sensuri diferite de cel al cuvintelor "patriot" sau "nationalist" - dar cat sens mai poate fi decelat in presa noatra!
Jurnalistii romani au cam chiulit de la lectiile unde se invata ca la romani nationalismul este o trasatura mostenita din mosi-stramosi, care a insemnat si inseamna rezistenta la tentativele tuturor imperiilor, regatelor sau hoardelor din jur de a ne subjuga, concomitent cu deschiderea fata de strainii veniti aici cu ganduri bune. Asa se explica prezenta in numar semnificativ, de secole, si convietuirea noastra indelungata cu multe alte etnii - maghiari, sasi, svabi, ucraineni, evrei, greci, turci, tatari si mai ales rromii - care nicaieri, in Europa, nu au gasit conditii atat de prielnice de a salaslui precum in Tarile Romane.
Asadar, la Sinaia GpR nu a cerut desfiintarea UE, ci cu totul altceva, asa cum putem concluziona lecturand, de exemplu, discursul D-lui Constantin Cojocaru la Conferinta - din atas.

Nota: Ca in multe alte imprejurari similare, Victor Roncea isi respecta principiile deontologice si il prezinta pe Marian Munteanu ca simplu candidat, adept al unei optiuni politice noi, fiind singurul jurnalist - din cate cunosc eu - care a tinut sa precizeze ca Marian Munteanu nu a participat la conferinta de la Sinaia. Multumesc, Victor Roncea, pentru confirmare: eu, Marian Ilie, nu sunt "fratior" cu Marian Munteanu! Da, l-as fi vrut ramas si chiar candidand din partea GpR - si tare m-as bucura sa vad ca, ales, ar pune in practica principiile clamate si de el la fondarea Grupului pentru Romania>>

Marian Ilie
Participant GpR la Conferinta de la Sinaia

duminică, 17 aprilie 2016

Scrisoarea deschisa a analistului economic Ilie Serbanescu

Ilie Şerbănescu, analist economic, doctor în economie şi fost ministru de finanţe în guvernul Victor Ciorbea, a publicat o scrisoare deschisă către naţiune în care prezintă necosmetizat câteva realităţi dramatice despre economia şi industria din România: toate, dar absolut toate firmele importante din ţară aparţin „marilor investitori străini” iar noi, românii, am devenit bieţi captivi ai consumierismului internaţional, nemaiproducând nimic. Ne aflăm în această poziţie ingrată datorită politicienilor excesiv de corupţi dar şi a lipsei totale de reacţie a poporului în întregul său. Domnul Şerbănescu speră, ca prin poziţia publică abordată, să trezească din temelii conştiinţa latentă a majorităţii. Personal, am mari dubii. Românii dorm liniştiţi în timp ce sub ochii lor se desfăşoară continuu jaful şi corupţia la cele mai înalte cote! Suntem o colonie haituită, un spaţiu în care-şi duce viaţa o şlehtă de sclavi preocupată de singur ţel: SUPRAVIEŢUIREA! Atât şi nimic mai mult.

„Dragii mei concetățeni, sînt și eu, ca și dumneavoastră, un locuitor al acestui îndrăgit oraș (n.r. Bucureşti). Aici m-am născut, mi-am petrecut copilăria, mi-am făcut studiile și am muncit pînă cînd am ieșit la pensie. Am muncit 42 de ani din care 22 pentru propășirea socialismului și 20 pentru dezvoltarea capitalismului și a democrației de la care am sperat mult mai mult . Acum sînt la pensie . Să nu credeți cumva că m-am pricopsit. Îmi petrec anii chivernisind banii de pensie în primul rînd pentru plată facturilor.
Știți și dumneavoastră, poate mai bine ca mine, că viață de bucureștean te obligă la folosirea unor servicii și facilități publice indispensabile cum ar fi curentul electric, gaze, apa curentă, cablu tv, internet, telefon și cîte altele. Tot uitindu-mă prin facturi am observat un lucru pe care aș vrea să vi-l împărtășesc și dumneavoastră. Și anume că eu, ca și dumneavoastră, plătesc apa la o companie numită Apa Nova care e o companie franţuzească dar îmi vinde apă românească pentru că, cu siguranță, nu o aduce din Franța. Deci eu, atunci cînd fac duș sau cînd îmi fac un ceai, îl fac cu apă românească, dar banii mei pleacă în Franța. Curentul electric îl plătesc la o companie italiană numită Enel. Deci, cum am aprins un bec, am deschis o supapă prin care banii mei se scurg în Italia. Sînt convins că nici Enelul nu-mi vinde curent italian. Gazul metan îl plătesc la GDF Suez (Gaz de France Suez), firmă tot franțuzească ce îmi vinde mie și multor altora gaz metan românesc, dar banii noștri pleacă la Paris să se integreze în UE.Telefonul, indiferent că-l plătesc la Romtelecom, Vodafone, Orange sau Cosmote, cum deschid gura să zic ceva la telefon, cum îmi mai zboară din portofel niște bani către zări străine. Cablul TV și internetul le plătesc la RCS & RDS. Ăștia, mărturisesc că nu știu de unde sînt dar am auzit că patronul lor, pe nume Zoltan Teszary, locuiește la Budapesta și nu știe nici el dacă mai e român sau European. Ce să va mai spun că, dacă bag benzină în rezervor, m-am integrat și cu mașina în Europa, că nu mai e în tot Bucureștii un PECO românesc. Ferească Dumnezeu de vreun împrumut la bancă, pe care mărturisesc că nu l-am făcut, dar sînt sigur că mulți au fost nevoiți să-l facă și acum plătesc dobînzi grele și comisioane către bănci străine fiindcă în București, în afară de CEC, nu mai e nici o bancă românească. Deci ne integrăm cu succes și în sistemul financiar European, cu portofel cu tot. Dacă umplem coșul cu merinde la supermarket, pentru îndestularea familiei, iarăși aruncăm cu banii peste mări și țări fiindcă marfă e aproape 90% de import.
Deci, cam astea sînt urmările politicii de privatizare a celor care au condus țara în ultimii 24 de ani. Am fost predați la pachet, pe post de consumatori captivi, unor companii străine care ne calculează prețurile în euro, deși noi sîntem plătiți în lei! Pe facturi prețurile cresc fără să ne întrebe nimeni, deși noi avem un contract cu fiecare din aceste companii de utilități.
Cît mai poate dură o asemenea hemoragie financiară? Dar să știți că situația asta nu e specifică doar Bucureștiului. Ea se regăsește în toate marile orașe din țara . Toată lumea consumă și nimeni nu mai produce nimic, iar banii românilor se scurg în afară țării. Pagubele sînt uriașe!
Au dispărut, în ultimii 24 de ani peste 1200 de întreprinderi productive: fabrici, uzine, combinate, cooperative, sisteme de irigații și cîte altele!
În România, primul război mondial + al doilea război mondial + cutremurul din 1977 nu au distrus 1200 de întreprinderi. Politicienii ultimilor 24 de ani au reușit performanța!
Nici bomba de la Hiroșima + bombă de la Nagasaky nu au reușit performanță asta, e dovedit statistic. Deci, politicienii noștri din ultimii 24 de ani, sînt mai răi că bomba nucleară. Nu mai vorbesc de recordul de a crește datoria publică la 20 miliarde de euro. I-au spus datorie publica, deși nu ne-au întrebat pe noi, poporul, atunci cînd au contractat-o, dar ca să fie siguri că e datoria noastră, a poporului și că noi o vom plăti… noi și nepoții noștri!
Cît mai poate dură o asemenea situație? Ce fel de țara vom lasă noi moștenire copiilor și nepoților noștri?! Mulți dintre ei caută de pe acum să-și facă o situație prin alte țări. Cifre neoficiale spun că vreo 4 milioane de tineri români muncesc în străinătate și din generațiile care se ridică mai toți vor să plece, fiindcă este o adevărată performanță să-ți găsești un loc de muncă în țara ta.
Nimeni nu cere de pomană. Toată lumea dorește un loc de muncă! Fără producție autohtonă de bunuri, doar cu consum și servicii și alea livrate de străini vom pieri ca țara și ca neam în cîțiva ani de zile. Acest lucru trebuie să înceteze și România să-și recapete controlul asupra serviciilor publice și asupra întregii economii! Serviciile publice sînt afaceri cu clienți captivi. Ele trebuie să fie în mînă românilor, a statului român, altfel ne vom trezi cu prețuri din ce în ce mai mari !
Dumnezeu să ne lumineze mintea! În caz contrar vom trage apa la București și vom face plata la Paris, ca și pînă acum!”

 Ilie Serbanescu