COMUNICATUL nr. 6

GRUPUL PENTRU ROMÂNIA (GpR) denunţă jefuirea fondului funciar românesc şi cere tuturor românilor să se unească într-o amplă mişcare naţională, care să oprească acapararea teritoriului naţional de către oligarhia autohtonă în complicitate cu grupurile de interese transnaţionale.
Iată, în cele ce urmează, nota de fundamentare prezentată de domnul Ioan ROŞCA în reuniunea GpR din data de 24 februarie 2016.

1. Denunţăm jefuirea fondului funciar românesc, operată de regimul postcomunist - cel care a comis şi privatizarea distrugătoare a intreprinderilor, smulse ilicit din proprietatea poporului, prin legea 15/1990.
În această a doua etapă a unei operaţii care trebuie observată şi incriminată în întregul ei, proprietăţile agricole şi silvice capturate în numele statului comunist în etapa precedentă au fost împărţite între numeroşii profitori ai "tranziţiei", dirijaţi de moştenitorii nomenclaturii securisto-comuniste, cu sprijinul juriştilor rămaşi în serviciul lor.
Jefuitorii au pus mîna şi pe pădurile publice şi au căpuşat despăgubirile distribuite prin ANRP, îmbogătindu-se fulgerător şi necinstit. Pentru ca, în final, pentru a-şi valorifica prada, evitînd confiscările potenţiale, să vîndă masiv teren străinilor "de bună credinţă", asigurîndu-se astfel şi de complicitatea acestora în acoperirea furtului sistematic al pămîntului românesc.
Trebuie să luptăm nu numai pentru reconstituirea capitalului distrus prin aşa-numita „privatizare”, dar să nu lăsăm să ne fugă de sub picioare nici pămîntul acaparat ilicit.

2. Terenurile moşiereşti expropiate au fost retrocedate selectiv (celor care au cazut la pace cu reţeaua "recuperatorilor", ce deţinea cheile "justiţiei autonome"- adică secretul cîştigării proceselor) şi cu tardivitatea necesară pentru înstrăinarea prin licitaţii şi privatizări delictuale a unei bune părţi din patrimoniul IAS; pentru compensarea terenului "evaporat", oferindu-se ulterior despăgubiri arbitrare- controlate prin reţeaua samsarilor. Tot sub IAS fuseseră ascunse terenurile abandonate de chiaburii terorizaţi de cotele imposibile şi arestările masive, sustrase retrocedării mai uşor, pentru că nu fuseseră trecute la rol şi nu existaseră probe scrise de achiziţie (în regat, moştenirile făcîndu-se fără act şi neexistînd carte funciară); sau dacă au existat, puteau fi găsite foarte greu în buncărul arhivelor; iar dacă erau totuşi furnizate de petenţii de rînd, li se cerea acestora să dovedească şi "continuitatea"- adică să prezinte actele prin care fuseseră deposedaţi... fără acte nominale; asta în timp ce petenţilor speciali li se acorda uşor orice suprafaţă.
Cît priveşte categoria micilor proprietari, înscrişi cu forţa în CAP - unde au fost folosiţi ca sclavi, ea a fost întîi jefuită de Comisiile de desfiinţare a CAP - care au înstrainat mafiot patrimoniul cooperativelor şi de centrala care a evaporat fondul de pensii al cooperatorilor, o dată cu arhiva corespunzătoare; după care, a fost rîndul nelegiuitorului fesenist înhăitat cu Comisiile de fond funciar - care au realizat "reconstituirea"... pe alte poziţii decît cele deţinute iniţial, dacă acestea erau valoroase.
Mizeria genocidară la care au fost condamnaţi foştii cooperatori, împreună cu măsurile luate pentru "cîştigarea pariului cu agricultura" (adică descurajarea micilor producători, siliţi la băjenie pe aiurea şi determinaţi să-şi vîndă terenurile ieftin "comasatorilor") au fost completate cu dispariţia islazurilor, transferate în prundişuri şi rîpi - în timp ce fostele păşuni comunale, bine plasate, ajungeau în mîinile "băieţilor deştepţi".
Primarii şi consilierii au distribuit netingheriţi către clientela lor (prin concesiuni, vînzări, dări în folosinţă gratuită) numeroase terenuri sustrase reparaţiilor (nepuse la dispoziţia Comisiilor de fond funciar, controlate de aceleaşi persoane), în ciuda regulamentelor care afirmau prioritatea reparaţiei în natură şi eludînd legile care enumerau moduri în care "se puteau" disponibiliza terenuri aflate în administrarea diverselor instituţii.

3. Deşi nu avem motive să sperăm că vor fi demarate acţiuni corectoare eficace, în cadrul unei legalităţi care a favorizat sistematic răufăcătorii funciari, cerem constituirea unor organisme de cercetare penală specializate, care să verifice deciziile Comisiilor de fond funciar, Judecătoriilor, şi ANRP şi NUP-urile procuraturii - constatînd nulitatea actelor abuzive şi operînd anulările de rigoare, retrocedînd terenurile la adevăraţii proprietari şi penalizînd exemplar autorii jafurilor şi abuzurilor şi pe cei care au împiedicat pînă acum inculparea lor.
Sîntem convinşi că o astfel de acţiune, dacă ar fi riguros organizată, ar aduce importante beneficii materiale şi morale părţii sănătoase a societăţii româneşti.
Nu ar trebui să mai fie aplicată mecanic şi dolosiv nici prezumţia cumpărării cu bună credinţă, unor complici care au achiziţionat terenuri la preţuri mult sub valoarea reală. Şi nici să mai beneficieze de impunitate recuperatorii, samsarii, comasatorii, primarii şi consilierii - în conflict de interese - care au distribuit teren părtaşilor sau intermediarilor de paie, pentru a-l cumpăra apoi de la ei.

4. Dar ca să depăşim actualul blocaj, ar trebui probabil să urcăm un etaj mai sus pe scara cauzelor/vinovăţiilor, trecînd de la încălcarea criminală a legilor la conceperea şi folosirea criminală a lor.
Alături de justiţiari perseverenţi ca domnul Gheorghe Cozmuţă, denuţăm utilizarea instituţiilor statului (parlamentul, administraţia centrală şi locală, sistemul juridic, arhivele, cadastrul etc. ) întru realizarea marelui jaf funciar. Dar ne îndoim că un astfel de adevăr va putea fi admis de cei care trăiesc din perpetuarea sistemului, profită de el, sînt în slujba lui, sau au fost îndoctrinaţi să nu-i vadă adevărata faţă. Ei vor susţine pînă la capăt maşinăria care ne distruge societatea.
Noi semnalăm, în numele celor ce mai pot percepe realitatea, falsa legitimitate a sistemului/regimului care a pus la punct spolierea de pămînt a populaţiei româneşti, capturate de un stat român vădit uzurpat.
Denunţăm racilele cadrului juridic, care a susţinut metodic nedreptatea şi dorim inculparea celor care au deturnat sistemul judiciar şi aparatul statal, folosindu-le impotriva populaţiei, incălcînd suveranitatea poporului, ce se află deasupra şi dedesubtul oricărei norme şi e stipulată – formal - de actuala constituţie.

5 În fine, pentru ca o astfel de spoliere a poporului cu ajutorul instituţiilor să fi îngreunată constituţional şi să poată fi pedepsită exemplar, dacă reţeaua uzurpatorilor pierde puterea, cerem schimbarea actualei constituţii, care nu face faţă criminalităţii suprastatale şi juridice.
Astfel de garanţii ale unei democraţiei reale, în care "reprezentanţii" care fac legile nu pot jefui cu ajutorul lor "reprezantaţii" care trebuie să le respecte, sînt introduse în Constituţia Cetăţenilor. De aceea dorim promovarea dezbaterii pe marginea acesteia în spaţiul public. Poporul român are dreptul la un stat care să nu mai poată fi folosit împotriva lui. Sau măcar să ştie că există astfel de propuneri.

6 Unii pretind că integrarea europeană nu ar permite o astfel de revoluţie justiţiară. Respingem o astfel de interpretare a "integrării", invocată de vinovaţii locali (cu sprijinul ocult al compliciilor de aiurea) întru protejarea distrugătorilor României - care reprezintă un pericol cancerigen şi pentru Europa, dacă nu sînt daţi jos de la cîrma statului român. Europei occidentale trebuie să-i atragem atenţia că ţările din Europa de Est au probleme specifice, extrem de grave, pe care trebuie să fie ajutate - şi nu împiedicate - să le rezolve, că acest cinism faţă de o ţară victimă pune într-o lumină urîtă o civilizaţie mercantilă decadent.
Dacă nu li se impune o postură de colonie, românii nu pot fi exploataţi pînă la distrugere, fără stavile, de mafia locală, pentru ca să nu se rişte perturbarea stabilităţii bursiere la cîteva mii de km.
Sîntem convinşi că nişte adevăraţi reprezentanţi ai intereselor cetăţenilor români ar şti cum să explice concetăţenilor europeni de ce Romania are nevoie de metode speciale pentru a depăşi patologia socială întreţinută de uzurparea politică şi a-şi recupera pămîntul jefuit - de care şi românii au nevoie ca să trăiască demn .

24.02.2016